la-Alexandria.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii alexandrenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Cetatea Turnu, verigă în lanțul de fortificații al domnitorului Mircea cel Bătrân

Agerpres

 

Departe de agitația cotidiană din municipiul Turnu Măgurele, situată în paralel cu fluviul Dunărea, în câmp deschis, cetatea Turnu rămâne martora unor evenimente importante petrecute în decursul timpului. Istoria cetății este controversată, învăluită în multe legende. Azi, ruinele cetății sunt acoperite de o vegetație sălbatică, unde, potrivit localnicilor, trăiesc scorpionii, atracție pentru mulți turiști.

Cei 5 kilometri din drumul parcurs de la ieșirea din Turnu Măgurele introduc rapid călătorul în atmosfera acelor vremurilor secolului al XIV-lea, când sălbăticia locului constituia unul din principalele atuuri în strategia de apărare împotriva amenințării otomane. Din port până la cetate, cărarea pietruită și pe alocuri aproape inaccesibilă te conduce direct în locul aflat sub domnia istoriei.

Zidurile groase din piatră și cărămidă ale cetății Turnu se păstrează în mare parte și astăzi, iar vegetația crescută de jur împrejurul acesteia o învăluie într-un aer de mister care îndeamnă la cunoaștere. Construcția a fost ridicată de voievodul Mircea cel Bătrân pentru a se apăra de turci, dar la sfârșitul domniei sale a intrat sub stăpânire otomană.

Abia în 1829 cetatea Turnu a fost părăsită de turci și restituită Țării Românești, după ce trecuse printr-un incendiu care a distrus-o.

Cetatea Turnu este confundată adesea cu cetatea Turiss, însă între cele două construcții se pare că nu există nicio legătură.

Varianta potrivit căreia cetatea Turris ar fi Turnu rezultă din scrierile istoricului Procopius din Cezareea, în lucrarea De Bello Gothico, care îl arată pe împăratul Traian întemeietor al acesteia. 

"Este o teorie care nu s-a validat în realitate. Teoria pornește de la lucrarea De Bello Gothico în care unii istorici au considerat că ar fi această cetate. Se vorbește acolo despre această cetate Turiss că ar fi Turnu Măgurele. Mai este o teorie potrivit căreia cetatea ar fi de pe vremea lui Constantin cel Mare, din secolul IV d.Hr. A treia teorie care este validată are legătură cu cercetările arheologice, dovezile cele mai bune fiind cercetările arheologice. Cel mai vechi strat arheologic datează de la sfârșitul secolului al XIV-lea. Cetatea Turnu, care se află în vecinătatea orașului Turnu Măgurele de astăzi, a fost ridicată cu siguranță la sfârșitul secolului al XIV-lea. Se știe că la 1397 ea exista", a explicat pentru AGERPRES directorul Direcției pentru Cultură și Patrimoniu Național Teleorman, Constantin Țînțariu.

Conform acestuia, cetatea a făcut parte dintr-un sistem de fortificații ridicat de domnitorul Mircea cel Bătrân împotriva pericolului otoman.

"Ridicarea ei s-a făcut ca parte a unui plan al domnitorului Țării Românești, Mircea cel Bătrân, prin care acesta încerca să fortifice, să creeze, de fapt, un lanț de fortificații cu rol de apărare împotriva imperiului otoman. De altfel, în actualul județ Teleorman, Mircea cel Bătrân a vrut să întărească acest sistem de fortificații. Pe lângă cetatea Turnu, cum spuneam, ridicată la ordinul lui mai existau două cetăți de pământ care susțineau acest plan defensiv, este vorba de cetatea de la Zimnicea și cetatea de pământ de la Frumoasa", a spus Constantin Țînțariu.

Parcursă de la un capăt la altul, în lung și în lat, cetatea își dezvăluie la exterior laturile inegale, ușor rotunjite la capete, măcinate de timp. Câteva bucăți de piatră încă păstrează modelul original.

Zidurile construcției aveau o grosime care variază între 4 și 5 metri. Aceasta era mai exact un turn hexagonal, construit din piatră amestecată cu caramidă și întărit cu grinzi de lemn.

Conform localnicilor, ruinele cetății atrag turiștii mai ales pentru sălbăticia locului, aici putând fi văzuți scorpioni neveninoși.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014